(5) cei blânzi.-Matei în sensul său popular, fără nici o referire la definiția pe care scriitorii etici au dat de ea, dar poate fi în valoare de timp pentru a aminti contul lui Aristotel de ea (Eth. Nicom. v. 5) ca caracter al celui care are sub control pasiunea resentimentelor și care este, prin urmare, liniștit și netulburat, determinând în parte folosirea populară a cuvântului și, în parte, explicând și fericirea.ei vor moșteni pământul.,– Cuvintele pot fi parțial aluzive la „împărăția sfinților Celui Preaînalt” din acea profeție a lui Daniel (Daniel 7:27) care a făcut atât de mult pentru a modela așteptările mesianice ale timpului. Ele au însă o împlinire mai largă și continuă. Influența celor blânzi și auto-controlați este pe termen lung mai mare decât cea a impulsivilor și pasionaților., Seninătatea lor îi ajută să găsească maximul bucuriei adevărate în toate condițiile vieții; căci pentru ei pământul nu este o etapă pentru afirmarea de sine și apucarea dorinței, ci o „moștenire” pe care au primit-o de la tatăl lor.multe dintre cele mai bune MSS. inversați ordinul din Matei 5: 4-5, iar acest aranjament are, în orice caz, meritul de a scoate la iveală antiteza latentă dintre Împărăția cerurilor în măreția sa nevăzută și moștenirea vizibilă a Pământului.
versetul 5. – Ferice de cei blânzi. În această Preafericire Domnul nostru încă citează expresii din Vechiul Testament., Expresia „va moșteni pământul” vine chiar în Isaia 60:21, doar două versete înainte de Isaia 61:1, 2, la care s-a referit deja. În copiile actuale ale LXX. se găsește și în Isaia 61: 7, dar acolo este evident o corupție. Ea apare, de asemenea, în Psalmul 37:9, 11, 22, 29, 34; și deoarece în ultimul verset din psalmul este direct spus blând: „Dar cei blânzi vor moșteni pământul (LXX., οἱ δὲ πραεῖς κληρονομήσουσιν γῆν),” este, fără îndoială, din acest ultim pasaj care Domnul nostru împrumută fraza. Semnificația atribuită de Domnul nostru cuvântului blând nu este clară., La utilizarea obișnuită a cuvintelor πραυ’ς, πραυ’της, în Noul Testament se referă numai la relația dintre bărbați, și acesta este sensul în care οἱ πραεῖς este luată de către majoritatea comentatorilor de aici. Dar, cu acest sens, luate abia și numai, nu pare să existe nici o explicație satisfăcătoare a poziției Preafericirii. Vers. 3 și 4 se referă la oameni în relația lor cu Dumnezeu; ver. 6, pentru a spune cel mai puțin, include relația oamenilor cu Dumnezeu; ceea ce are ver. 5 pentru a face aici dacă se referă exclusiv la relația dintre bărbați și bărbați? Ar fi venit foarte natural, fie înainte, fie după ver., 9 („făcătorii de pace”); dar de ce aici? Motivul, însă, pentru poziția Preafericitului stă în adevărata concepție a blândeții. În timp ce gândul este aici în primul rând cel al blândeții expuse față de oameni (așa cum este evident din contrastul implicit în care vor moșteni pământul), totuși blândețea față de oameni este strâns legată de și este rezultatul blândeții față de Dumnezeu. Aceasta nu este tocmai smerenia (ταπεινοφροσύνη, care, în ceea ce privește Dumnezeu, este echivalentă cu un sentiment de creatureliness sau dependență; cf. Trench, ‘ Syn.,’ § 42.)., Blândețea este mai degrabă atitudinea sufletului față de altul atunci când celălalt se află într-o stare de activitate față de el. Este atitudinea discipolului față de învățător atunci când învață; a fiului față de tată atunci când își exercită autoritatea paternă; a slujitorului față de maestru atunci când îi dă ordine. Prin urmare, este în esență aplicabil relației omului cu Dumnezeu ca și cea a omului cu omul., Acesta este motivul pentru care vom găsi ענוה ענוvery frecvent folosit de relația omului cu Dumnezeu, în fapt, mai des decât de relația omului cu omul; și această comună în sensul ענו trebuie să fie special amintit aici, unde expresia este luată direct din Vechiul Testament. Weiss („Matthaus-ev.’) obiecte pentru a Tholuck or, probele de cuvinte ebraice, pe motiv că termenii grecești sunt folosite numai în raport cu omul, și că această utilizare este păstrat de-a lungul Noului Testament. Dar această din urmă afirmație nu este adevărată., Căci, ca să nu mai vorbim de Matei 11:29, în care referința este îndoielnică, Iacov 1:21 se referă cu siguranță la blândețea arătată față de Dumnezeu în primirea cuvântului său. „Πραότης Scriptural”, spune Trench, loc. cit., „nu este doar în comportamentul exterior al unui om; nici încă în relațiile sale cu semenii săi; la fel de puțin în simpla sa fire naturală. Mai degrabă este un har necugetat al sufletului; iar exercițiile lui sunt mai întâi și mai ales față de Dumnezeu (Matei 11:29; Iacov 1:21)., Este temperamentul de spirit în care acceptăm relațiile sale cu noi la fel de bun, și, prin urmare, fără a contesta sau de opunere; și este strâns legată cu ταπεωοφροσύνη, și urmează direct pe ea (Efeseni 4:2; Coloseni 3:12; cf. Țefania 3: 12), pentru că numai inima smerită este și cea blândă; și care, ca atare, nu luptă împotriva lui Dumnezeu și, mai mult sau mai puțin, luptă și luptă cu el.”Cu toate acestea, deoarece această blândețe trebuie simțită față de Dumnezeu nu numai în relațiile sale directe cu sufletul, ci și în relațiile sale indirecte (adică., prin mijloace secundare și agenți), trebuie să fie expusă și bărbaților. Blândețea față de Dumnezeu se manifestă în mod necesar în blândețea față de oameni. Prin urmare, învățătura concisă a Domnului nostru se bazează pe această expresie mai îndepărtată a blândeții. Astfel, nu este blândețe în relația omului cu omul abia blocat, despre care Hristos vorbește aici, ci blândețe în relația omului cu omul, cu faptul său anterior și presupus de blândețe în relația omului cu Dumnezeu. Va moșteni pământul., În Psalm, acest lucru este echivalent cu țara Palestinei, iar Psalmistul înseamnă că, deși cei răi pot avea putere temporară, Totuși slujitorii adevărați ai lui Dumnezeu vor avea într-adevăr și în cele din urmă stăpânire în țară. Dar ce se intenționează aici? Probabil că Domnul nostru este publicul a înțeles fraza pe buze ca un Mesianic adaptare de sensul original, si ca, prin urmare, sugerând că cei care au manifestat un blând primirea lui va ar obține deplină posesie a terenului din Palestina care a fost negat acum Israeliților prin cucerirea Romanilor., Dar Domnului nostru și evanghelistului care, după ani de zile, le-a înregistrat, sensul cuvintelor trebuie să fi fost mult mai complet, corespunzând, de fapt, adevăratului sens al „împărăției cerurilor”, și anume. că cei blânzi vor moșteni – vor primi, ca posesiune de drept de la tatăl lor, întregul pământ; reînnoit, poate fi (Isaia 11:6-9; Isaia 65:25; Apocalipsa 21:1), dar totuși pământul (Romani 8:21), cu toate puterile naturii implicate în acesta., Din aceasta, cucerirea naturii deja câștigată prin civilizația produsă sub creștinism este imediat promisiunea și, deși, într-o mică măsură, primele fructe.
Comentarii paralele …
Binecuvântat
Μακάριοι (Makarioi)
Adjectiv Masculin Nominativ Plural
Strong greacă 3107: Fericit, binecuvântat, de invidiat. O formă prelungită a makar poetic; suprem binecuvânteze; prin extensie, norocos, bine off.
The
οἱ (hoi)
Article – nominativ masculin Plural
Strong ‘ s Greek 3588: the, the definitive article., Inclusiv feminin el, și sterilizer în toate inflexiunile lor; articol definit; den.
blând,
πραεῖς(praeis)
adjectiv – nominativ masculin Plural
Strong ‘ s Greek 4239: blând, blând. Aparent un cuvânt primar; blând, adică umil.
Ὅτι (Hoti)
Împreună
Strong greacă 3754: Neutru al host-ului conjuncție; demonstrativ, care, cauzal, deoarece.
ei
αττοὶ (auto)
pronume personal / posesiv-nominativ masculin persoana a 3-a Plural
greaca lui Strong 846: el, ea, ea, ei, ei, la fel., Din particula au; sinele pronume reflexiv, folosit de persoana a treia și de celelalte persoane.
va moșteni
κληρονομήσουσιν (klēronomēsousin)
Verb – Viitorul Indicativ Activ – Persoana a 3-a Plural
Strong greacă 2816: de A moșteni, de a obține (posedă) prin moștenire, de a dobândi. De la kleronomos; pentru a fi un moștenitor.
τὴν (tēn)
Articolul – Acuzativ Singular Feminin
Strong greacă 3588: A, articolul hotărât. Inclusiv feminin el, și sterilizer în toate inflexiunile lor; articol definit; den.
pământ.,
γῆν (gēn)
Substantiv – Acuzativ Singular Feminin
Strong greacă 1093: a Contractat de la un cuvânt primar; sol; prin extensie-o regiune, sau solid parte sau întreaga terrene glob.
Binecuvântat Pământ Blând Fericit Moștenitori ai Patrimoniului Moșteni cei Blânzi Obține Posesia
Binecuvântat Pământ Blând Fericit Moștenitori ai Patrimoniului Moșteni cei Blânzi Obține Posesia
Matei 5:5 NIV
Matei 5:5 NLT
Matei 5:5 ESV
Matei 5:5 NASB
Matei 5:5 KJV
Matei 5:5 BibleApps.,com
Matei 5: 5 Biblia Paralela
Matei 5: 5 Biblia chineză
Matei 5: 5 Biblia franceză
Matei 5: 5 Citate Clyx
nt Evanghelii: Matei 5: 5 Ferice de cei blânzi pentru ei (mat. Mat Mt)